Putem spune ca istoria cladirii incepe in primavera
anului 1904, atunci cand Ministerul Invatamantului si Cultelor de la Budapesta
anunta organizarea unui concurs de proiecte pentru realizarea unei "
biblioteci inchise ". Spatiul care urma sa fie construit trebuia
sa cuprinda cele doua componente ale bibliotecii : colectiile Universitatii
si cele ale Muzeului Ardelean.
Concursul este castigat de Korb Flóris Nándor si Giergl
Kálmán din Budapesta. Cei doi arhitecti vor primi sarcian
de aintocmi un proiect a carui solutie functionala sa fie inspirata de
schema Bibliotecii Universitare din Basel, considerata de catre directorul
bibliotecii Erdélyi Pál un model ideal al bibliotecilor
universitare europene. Constructia cladirii incepe in 1906 iar inaugurarea
ei are loc in 1909.
Stilul arhitectural adoptat de cei doi arhitecti este o varianta a secessionului,
secessionul eclectic, rezultat din ambinarea elementelor istorice cu cele
secession, obtinand un vocabular stilistic pigmentat de elemente neo-Baroc.
Deoarece executarea in intregime a acestor elemente neo-Baroc ar fi depasit
suma alocata de catre minister, fatadele cladirii au suferit simplificari
majore, prin renuntarea la unele dintre elementele amintite mai sus.
|
|
|
|
De asemenea, se renunta la tencuiala exterioara si se va aplica un placaj
de caramida clincherizata, generand o suprafata cu decoratie ceramica
in spirit secession. Caramida clincherizata folosita este de doua nuante
diferite (galbuie si rosie) si este astfel dispusa incat se realizeaza
desene amintind de broderiile populare maghiare.
Reconversia limbajului arhitectural de la baroc la secession s-a facut
cel maui mult simtita la cornisa si frontonul corpului tesit, prin realizarea
unei cornise continue subtiri si a unui fronton simplificat. Expresivitatea
acestui corp de cladire este accentuata de scara de acces in institutie
si de hipertrofierea acoperisului, care in viziunea arhitectilor trebuia
sa domina piata Arany János (L. Blaga) si sa fie un cap de perspectiva
semnificativ pentru doua strazi care convergeau in piata : Jókai
(Napoca) si Trefort (V. Babeº). Singurele elemente pastrate din desenul
initial al portalului intrarii par sa fie soclurile cu bile si asizele
bosate din paitra, corespunzatoare demisolului, de la baza pilastrilor
portalului. Supravietuirea acestor elemente se datoreaza faptului ca asigurau
portalului o baza masiva, dar si expresivitatii bilelor, a caror imagine
era asociata la vremea respectiva cu cliseul unei intrari pe care o flancau
pentru a o proteja de rotile trasurilor.
Fatadele celor doua corpuri bara au fost realizate simetric, contribuind
astfel la accentuarea importantei articulatiei tesite. Cele doua fatade
sunt marcate de cate doi rezaliti, unul mare si unul mic.
|
|
|